Giganţi frânţi

Pentru a câştiga titlul NBA ai nevoie de un jucător care să poată înscrie aproape în fiecare seară peste 25-30 de puncte, de altul care să domine jocul sub panou şi de un grup de jucători redutabili pentru orice adversar. Fiecare echipă are în componenţa sa un jucător care poate lua jocul pe cont propriu şi să marcheze foarte multe puncte, dar când e vorba de pivoţi lucrurile se complică. În ultimii zece ani Shaquille O’Neal, Tim Duncan, Ben Wallace, Kevin Garnett şi Pau Gasol au contribuit decisiv la succesul echipelor al căror tricou l-au îmbrăcat şi pentru că au reuşit să evite sau să depăşească accidentările.

Problemele de sănătate au constituit întotdeauna un factor pe cât de esenţial pe atât de necontrolabil.  În 2008 absenţa lui Bynum din finala NBA a facilitat victoria lui Celtics. În anul următor “verzii” din Boston au căzut victime accidentărilor suferite de Garnett. Ghinion? Mai degrabă noroc pe lângă drama trăită de fanii lui Houston. Când ai un pivot cu potenţialul lui Yao Ming şi un jucător care a fost liderul NBA în mai multe sezoane la media de puncte pe meci (Tracy McGrady) ai toate motivele să visezi că mai devreme sau mai târziu titlul de campioană va poposi în vitrina echipei tale. Asta până când pierzi la roata accidentărilor în mod constant. McGrady a fost cedat celor din Detroit după nenumărate accidentări, iar Yao îşi pune problema retragerii după ce săptămâna trecută a aflat că o nouă fractură la gleznă l-a făcut indisponibil cel puţin până la începutul sezonului următor. Oden, primul ales în draft de Portland în 2007, a demonstrat că poate deveni unul din cei mai puternici pivoţi din NBA. Păcat că în ultimele trei sezoane a ratat, cumulat, două.

În acest tablou sinistru e loc şi de mai bine. Cel mai recent exemplu e Mehmet Okur.  Gigantul lui Utah va reveni foarte probabil pe teren săptămâna aceasta după o lungă perioadă de inactivitate, întrecând astfel cele mai optimiste aşteptări.

Posesori ai unor calităţi fizice de invidiat, uriaşii din NBA au avantaje nu doar când se află sub coş, ci şi când vine vorba de contracte.  Într-un top al jucătorilor care au câştigat cei mai mulţi bani din baschet jumătate din primele 25 de poziţii sunt ocupate de pivoţi. În sezonul 2009-2010 o treime din 50 cele mai costisitoare contracte au fost deţinute de acelaşi tip de jucători. O bună parte dintre ei nu-şi merită remuneraţiile. Totuşi, echipele nu-şi pot permite luxul de a nu le reînnoi contractele. Bynum are un contract de aproape 14 milioane de dolari. S-a pus vreodată problema să ajungă jucător liber? Mă îndoiesc. Sunt şi cazuri în care din motive financiare echipele au renunţat la prelungirea contractelor. La finalul sezonului trecut Stoudemire dorea un nou angajament, dar cei din conducerea lui Suns au dorit o schimbare. Knicks, o specialistă în contracte fără acoperire în performanţe, nu a ezitat să îi ofere un contract maxim şi, cel puţin deocamdată, aşteptările nu i-au fost înşelate.

Reversul medaliei ne arată faptul că giganţii din NBA nu sunt doar cei mai puternici, ci şi cei mai fragili. Accidentările lor sunt cele mai grave, pentru recuperare fiind necesare uneori perioade îndelungate de timp(Yao Ming şi Greg Oden ştiu cel mai bine).

 

Galerie imagini

Articole din aceeasi categorie

Pag. 6 din 7 | 2 art./pag. | Total 14 art.

<< 67