Statistici înşelătoare

Când vine vorba de statistici şi recorduri, americani nu se plictisesc niciodată. Cel mai recent record doborât este cel al lui Tim Duncan, care a reuşit să-l depăşească pe David Robinson la numărul de puncte înscrise (20790) şi la numărul de meciuri jucate (987) în tricoul lui San Antonio Spurs. Dacă recordurile există pur şi simplu, interpretarea statisticilor suscită o serie interminabilă de analize.

Dacă cel mai bun jucător din istoria NBA este considerat Michael Jordan, stabilirea celor care îl urmează în această ierarhie este foarte dificilă. Aprecierile lui Charles Barkley referitoare la Kobe Bryant sunt cât se poate de elocvente. După ce declarase că Kobe e unul din cei mai buni 10 jucători din toate timpurile, la doar o săptămână, Charles îşi schimbă opinia şi ne anunţă că de fapt jucătorul lui Lakers e în primii cinci, alături de Jordan, Oscar Robertson, Bill Russell, Wilt Chamberlain. Colegul de platou, Kenny Smith, îl contrează imediat aducându-i în discuţie pe Magic Johnson, Larry Bird şi Kareem Abdul-Jabbar.

Într-un asemenea top statisticile pot fi doar orientative. Numărul de titluri de campion, numărul de puncte înscrise, media de puncte pe meci, procentajul aruncărilor din acţiune pot constitui doar un reper pentru a trage concluzii asemănătoare celei de mai sus. Dacă parcurgem lista celor mai buni 50 jucători din istorie (publicată în 1996) vom identifica jucători fără nici un titlu de campion (Stockton, Malone, Ewing,Barkley, Baylor), cu mai puţin de 10.000 de puncte înscrise (Bill Walton). Din aceeaşi listă absentează patru dintre cei cinci jucători care au câte 8 titluri de campion al NBA.
Aşadar statisticile trebuie să fie corelate cu evoluţia jocului şi, mai ales, cu cei care îl practică. În perioada 1957-1969 Boston Celtics a câştigat 11 titluri de campion, dar pe atunci liga americană de baschet nu a avut mai multe de 14 echipe (minim 8). Iată cauza pentru care un jucător fără inele de campion poate fi considerat mai bun decât alţii care au nu mai puţin de opt. Conjuctura favorabilă i-a dăruit lui Robert Horry şapte titluri de campion (două cu Houston, trei cu Lakers şi două cu San Antonio). Asta însă nu l-a transformat niciodată într-un superstar. Jordan a reprezentat coşmarul multor jucători extraordinari, blocându-le accesul către titlul.Totuşi, chiar dacă palmaresul lor este mai sărac, valoarea le este recunoscută.

Recordurile se înregistrează o singură dată într-o situaţie excepţională (vezi cele 100 de puncte marcate de Chamberlain într-un meci). Statisticile se stochează în timp şi cumulate au doar darul de a da subiect de discuţie analiştilor. Căci nici un fan al lui Celtics nu va da dreptate cuiva care îi prezintă statisticile şi îi spune că Magic Johnson a fost mai bun decât Larry Bird.

Galerie imagini

Articole din aceeasi categorie

Pag. 7 din 7 | 2 art./pag. | Total 14 art.

<< 67